Search This Blog

Thursday, November 14, 2013

Imunitatea organismului uman - referat

Imunitatea este insusirea organismului vegetal, animal si uman de a opune rezistenta in fata activitatii microbilor si a substantelor toxice, cu alte cuvinte, capacitatea lui de a-si pastra sanatatea si vigurozitatea.
Existenta tuturor organismelor vii este conditionata de activitatea unor mecanisme de rezistenta si de imunitate, capabile sa protejeze individualitatea lor chimica, prin mecanisme de recunoastere si diferentiere a substantelor proprii (self) de cele straine (nonself). In mod normal, aceste mecanisme sunt perfect tolerante fata de moleculele self, dar se activeaza si reactioneaza mai mult sau mai putin viguros pentru a indeparta, a neutraliza sau a distruge substantele nonself.
Imunitatea naturala este o insusire ereditara a organismului care se manifesta prin rezistenta lui la anumite boli, maladii, agenti patogeni. Se pastreaza pe parcursul intregii vieti. Organismul poseda mai multe mijloace de aparare impotriva infectiilor si a substantelor straine.
  • De exemplu, pielea sanatoasa impiedica patrunderea microbilor, tesuturile glandulare elimina secretii cu proprietăti antibacteriene. Microbii ajunsi in tesuturi sunt distrusi de sange prin fagocitoza, de limfa si de secretiile ce umezesc mucoasele. Aceste lichide contin substante protectoare specifice, numite mai generalizat anticorpi.
     
Omul poseda o imunitate naturala fata de majoritatea microbilor din mediul ambiant.

Imunitatea dobandita apare la oameni atunci cand organismul este atacat de o boala infectioasa, cum ar fi tusea convulsiva, rujeola, varicela, in urma vaccinarii preventive. Organismul raspunde prin producerea antitoxinelor, care neutralizeaza substantele toxice, care dizolva corpii bacterieni, care lipesc si aglomereaza microbii, care precipita substantele bacterogene. Imunitatea dobandita are o perioada de la 5 la 25 de ani.

Caracteristicile sistemului imunitar
Sistemul imunitar ereditar
Sistemul imunitar dobandit
Reactia este nespecifica
Reactie specifica: patogena si antigena
Expunerea conduce la reactie imediata de nivel maxim
Reactia de nivel maxim este intarziata fata de expunere
Celule mediate pe cale umorala
Celule mediate pe cale umorala
Nu exista memorie imunologica
Expunerea conduce la memorie imunologica
Apare la aproape toate formele de viata
Apare numai la vertebrate

Leucocitele sunt o parte a tesutului sanguin cu rol in imunitate. Acestea se mai numesc si globule albe. Ele se impart in mai multe categorii conform schemei prezentate ulterior.
Neutrofilele si monocitele sunt leucocitele care ataca bacteriile si virusurile in ifocentri si ii fagociteaza.

 Rolul anticorpilor in imunitatea antivirala
 
Efectul principal al interactiunii anticorpilor cu particulele virale, in faza fluida, este neutralizarea. Pentru producerea efectului neutralizant, este necesara legarea mai multor molecule de anticorpi.
Un alt efect al interactiunii anticorpilor cu virionii este agregarea. Agregarea virionilor este insotita de diminuarea infectiozitatii, deoarece chiar in cazul unui mare exces al moleculelor de anticorpi, unele particule virale din interiorul agregatului, raman in afara contactului cu anticorpii neutralizanti si isi pastreaza infectiozitatea, denumita infectiozitate reziduala sau persistenta.
Anticorpii antivirali ce se sintetizeaza in cursul raspunsului imun primar, au energie mica de legare cu situsurile antigenice ale virionilor si se disociaza usor, lasand o infectiozitate reziduala. Alteori, moleculele de anticorpi nu acopera situsurile critice ale virionilor, care conditioneaza initierea procesului infectios.
Efectul protector al anticorpilor circulanti este demonstrat pentru infectiile cu faza viremica, avand o contributie esentiala la incheierea procesului infectios.
Anticorpii reduc incarcatura de virus si diminueaza infectiozitatea virala, consecinta fiind scaderea numarului de celule infectate.
Anticorpii se folosesc pentru profilaxia si terapia infectiilor virale. Imunizarea pasiva cu ser imun, diminueaza riscul infectiei virale si se foloseste in tratamentul infectiilor stabilizate.

E